După majorarea TVA de la 19% la 21%, firmele din România s-au confruntat cu prețuri mai mari, marje mai mici și clienți mai atenți la cheltuieli. Un proiect pus în consultare de ANAF schimbă însă discuția: investițiile unei companii nou-înființate sau creșterea bruscă a TVA de recuperat ar putea deveni criterii de risc fiscal.

Modificarea cotelor a intrat în vigoare la 1 august 2025. TVA standard a ajuns la 21%, iar cota redusă a fost stabilită la 11%, ceea ce a obligat antreprenorii să își refacă prețurile, contractele, bugetele și calculele de profit.

Unele companii au transferat majorarea către clienți, prin prețuri mai mari. Altele au absorbit o parte din cost în propria marjă, pentru a nu pierde cumpărători într-o perioadă în care consumul este mai prudent, iar achizițiile neesențiale sunt amânate mai ușor.

Ce prevede proiectul ANAF

ANAF propune modificarea procedurii pentru deconturile cu sume negative de TVA, atunci când contribuabilul solicită rambursarea. Documentul introduce 14 situații noi de risc care pot duce la verificarea mai strictă a cererilor.

Deocamdată, măsurile se află în stadiul de proiect și nu reprezintă reguli definitive. Consultarea publică le oferă antreprenorilor și profesioniștilor fiscali posibilitatea de a formula observații înainte ca prevederile să fie adoptate.

Unul dintre criteriile analizate vizează firmele înființate cu mai puțin de șase luni înainte de depunerea cererii de rambursare. În practică, o astfel de companie poate avea cheltuieli mari încă dinainte să înceapă să obțină venituri.

La începutul activității, o firmă poate cumpăra echipamente, utilaje, mobilier, programe informatice, licențe, marfă sau o linie de producție. Poate închiria și amenaja un spațiu ori poate angaja personal înainte de primele vânzări, iar toate aceste operațiuni includ TVA achitat furnizorilor.

În cazul unei societăți care investește masiv la lansare, este firesc ca TVA deductibilă să fie mai mare decât TVA colectată. Soldul negativ poate reflecta, astfel, etapa de dezvoltare a afacerii, nu existența unei fraude.

Când investiția pare suspectă

PACT – Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Audit și Taxe – a semnalat ANAF și Ministerului Finanțelor că proiectul poate afecta inclusiv firmele create pentru proiecte finanțate prin fonduri nerambursabile. În aceste situații, compania trebuie uneori să prefinanțeze TVA înainte de a încasa primele venituri.

Un alt criteriu se referă la creșterea considerabilă a sumei solicitate la rambursare față de perioadele precedente. O astfel de creștere poate apărea, însă, după o singură achiziție importantă.

PACT oferă exemplul unei firme care cumpără utilaje în valoare de 2 milioane de lei. La o cotă de TVA de 21%, această tranzacție generează 420.000 de lei TVA deductibilă, o sumă de peste zece ori mai mare decât valorile solicitate în mod obișnuit de companie.

Într-un sistem bazat exclusiv pe comparații matematice, operațiunea poate părea neobișnuită. Din perspectiva activității economice, ea poate însemna pur și simplu că firma tocmai a făcut o investiție majoră.

Banii blocați afectează cash-flow-ul

TVA-ul cerut la rambursare nu este o subvenție, un premiu sau un împrumut acordat de stat. Este suma achitată deja de companie în circuitul economic, pe care aceasta are dreptul să o recupereze dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Atunci când rambursarea întârzie, sunt afectați banii disponibili pentru salarii, furnizori, rate bancare, capital de lucru sau următoarele etape ale unei investiții. Firma poate fi nevoită să folosească fonduri proprii, să contracteze un credit ori să amâne achiziții planificate.

În acest fel, o companie poate ajunge să finanțeze temporar statul fără dobândă, în timp ce pentru o finanțare bancară ar suporta costuri suplimentare.

Riscurile venite de la furnizori

O altă zonă contestată de PACT privește situația fiscală a furnizorilor firmei care cere rambursarea. Cererea ar putea fi influențată de declarații nedepuse, datorii restante, neconcordanțe, insolvență sau alte informații aflate în evidențele administrației fiscale.

Problema este că multe dintre aceste date nu sunt publice și nu pot fi verificate în mod real de compania cumpărătoare. Astfel, antreprenorul ar putea fi pus să răspundă pentru situații pe care nu are dreptul legal să le cunoască.

Patronatul susține că este necesară o diferență clară între verificarea rezonabilă a unui partener comercial și obligația imposibilă de a acționa ca inspector fiscal pentru fiecare furnizor.

Ce schimbări cere PACT

Pe 20 august 2026, PACT a transmis oficial ANAF și Ministerului Finanțelor observațiile sale asupra proiectului. Patronatul afirmă că susține combaterea fraudei în domeniul TVA și folosirea instrumentelor digitale ale administrației fiscale, dar consideră că anumite criterii pot identifica activități economice normale în locul unor fraude reale.

  • eliminarea sau reformularea criteriilor care pot încadra automat o firmă la risc;
  • stabilirea unor praguri numerice pentru termeni precum „semnificativ”, „frecvență ridicată” și „proporție semnificativă”;
  • analizarea individuală a criteriilor, astfel încât acestea să fie indicii, nu declanșatoare automate ale verificării;
  • informarea contribuabilului cu privire la motivele încadrării și posibilitatea de a o contesta;
  • folosirea datelor D406/SAF-T pentru clarificarea diferențelor înaintea unei inspecții fiscale;
  • protejarea firmelor de consecințele problemelor fiscale ale furnizorilor, atunci când aceste situații nu pot fi verificate legal;
  • neaplicarea noilor reguli pentru deconturile aflate deja în curs de soluționare;
  • realizarea unei analize de impact și organizarea unei dezbateri publice înainte de adoptare.

Poziția PACT este că o firmă nouă, o investiție consistentă sau un sold negativ de TVA nu ar trebui să fie considerate automat dovezi de risc. În același timp, combaterea rambursărilor necuvenite rămâne necesară, însă verificările ar trebui să se concentreze pe indicii concrete de fraudă, nu pe abateri statistice care pot apărea firesc în activitatea unei companii.