Peste jumătate dintre candidații la Cardiologie au fost respinși la proba scrisă a examenului pentru obținerea titlului de medic specialist, organizat în premieră cu subiecte unice la nivel național. Rezultatele au generat proteste ale rezidenților, un Memorandum depus la Ministerul Sănătății și solicitări pentru refacerea baremelor sau organizarea unei sesiuni extraordinare.

Probleme au fost semnalate și la Medicină de laborator, Pediatrie și Psihiatrie. Mai mulți medici spun că baremul ar fi conținut erori, iar unele răspunsuri corecte din punct de vedere clinic ar fi fost depunctate pentru că nu au reprodus exact formularea așteptată.

Rezultate mult sub anii trecuți

La Cardiologie, doar aproximativ jumătate dintre cei 178 de candidați au trecut proba scrisă. În București, rata promovării a fost de 47%, în Cluj-Napoca de 50%, iar în Iași de 43%. În anii anteriori, promovabilitatea în aceste centre universitare depășea constant 80%.

Mihnea Casian, candidat la examenul de specialist în Cardiologie și reprezentant al rezidenților din acest domeniu, a anunțat că 59 de colegi au semnat un Memorandum depus la Ministerul Sănătății. Documentul semnalează neconcordanțe între cerințele subiectelor și baremele de corectare, dar și punctaje considerate disproporționate.

„Am ajuns într-un punct al nerezonabilului în care la un subiect de 10 puncte să fii corectat la termen cu 0,25 puncte din 10 puncte. Asta mi se pare deja înspre zona Kafka”, a declarat Mihnea Casian.

Rezidenții susțin că noul sistem ar fi transformat evaluarea într-un test bazat pe memorarea exactă a unor formulări, fără să reflecte suficient activitatea medicală de zi cu zi. „Noi, rezidenții, ținem spitalele în picioare, facem gărzi, îngrijim pacienți zi de zi. Suntem considerați incompetenți numai la examenele astea de toceală, dar în viața de zi cu zi suntem buni la muncă”, a afirmat unul dintre medicii care au vorbit sub protecția anonimatului.

Contestații și acuzații privind baremul

Un medic rezident respins la Medicină de laborator a relatat că a pierdut un punct pentru că nu a folosit un singur termen prevăzut în barem, deși răspunsul său conținea explicația clinică și investigațiile considerate corecte. Candidatul spune că medicii iau în calcul acționarea în instanță, dar evită să-și facă publice numele pentru a nu afecta relația cu profesorii care participă și la probele practice sau la angajări.

La Psihiatrie, un alt candidat a reclamat că cerința din subiect nu corespundea cu ceea ce era punctat în barem și că nu s-a acordat punct din oficiu. „Suntem bătaia de joc a statului. Dorim anularea examenului, sau anularea baremului. Am rămas șomeri, cu rate la bănci și fără nicio siguranță a zilei de mâine”, a spus acesta.

Unii candidați au încercat să conteste baremele la comisiile locale ale universităților, însă au susținut că s-au lovit de obstacole birocratice. Un medic a relatat că, la rectoratul unei universități de medicină, i s-a transmis că metodologia nu prevede posibilitatea contestării baremului.

În rândul rezidenților a apărut și suspiciunea că baremul național ar fi fost generat automat cu ajutorul unor programe de inteligență artificială și preluat fără o verificare atentă a formulărilor și punctajelor. Această acuzație nu este confirmată în materialul prezentat de autorități.

Ce solicită medicii rezidenți

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, SMMR, a transmis Ministerului Sănătății o adresă oficială în care reclamă probleme de redactare și de evaluare. Printre situațiile semnalate se află cerințe care solicitau definiții la subiecte despre diagnostic și depunctarea unor manifestări clinice care nu fuseseră menționate în enunț.

SMMR cere intervenții rapide, înainte de încheierea sesiunii, programată pentru 3 noiembrie. Organizația solicită fie organizarea unei sesiuni extraordinare, fie refacerea baremelor, astfel încât sesizările să fie analizate și erorile confirmate să fie corectate.

Societatea avertizează că lipsa unei reacții ar putea afecta încrederea rezidenților în examen și ar putea încuraja plecarea medicilor în străinătate. Mihnea Casian spune că unii colegi ar putea prefera să susțină examenul european și să obțină titlul de specialist într-o altă țară.

„Cred că a fost un examen de moarte subită cardiacă, iar acum așteptăm resuscitarea”, a declarat reprezentantul rezidenților cardiologi.

Profesorii cer schimbarea evaluării

Reacțiile din mediul universitar sunt împărțite. Unii profesori consideră că notele mici reflectă nivelul de pregătire al candidaților, în timp ce alți membri ai comisiilor spun că rezultatele nu pot fi explicate printr-o scădere bruscă a calității unei generații întregi.

Conf. univ. dr. Silviu Ionel Dumitrescu, membru în comisia națională care a redactat subiectele și baremul la Cardiologie, a spus că rata de promovare de aproximativ 50% din centrul său s-a regăsit în mai multe centre universitare. „Mă doare să îi văd pe rezidenții pe care îi cunosc și îi apreciez confruntați cu această dezamăgire, după ani de muncă și pregătire”, a afirmat acesta.

Cadrul didactic consideră că pragul minim de promovare, stabilit la nota 7, trebuie analizat împreună cu severitatea baremului. El propune o schimbare amplă a examenului, prin introducerea unei disertații bazate pe portofoliul de cazuri clinice din timpul rezidențiatului, modificarea probei practice și recunoașterea examenului european.

„Fermitatea devine nedreptate atunci când apărarea unei hotărâri ajunge să cântărească mai mult decât adevărul și disponibilitatea de a corecta o eroare”, a transmis Silviu Ionel Dumitrescu. În opinia sa, prioritatea imediată este verificarea sesizărilor, îndreptarea greșelilor confirmate și reevaluarea modului în care a fost stabilit pragul de promovare.

Propunerea examenului european

Prof. dr. Alexandru Popescu, fost președinte al Societății Române de Cardiologie, susține că rezultatele din acest an ridică probleme serioase. El arată că printre candidații respinși se află și medici care au obținut punctaje bune la examenul european de Cardiologie, promovat în vara acestui an.

În opinia sa, formatul actual verifică în principal reproducerea unor informații, liste și tabele din manual, în loc să testeze înțelegerea, raționamentul și judecata clinică. Proba scrisă națională evaluează aproximativ 20% din materie, prin subiecte alese prin tragere la sorți.

Alexandru Popescu propune ca proba scrisă națională de Cardiologie să fie echivalată cât mai repede cu European Exam in Core Cardiology, cunoscut drept EECC. Examenul este organizat de European Society of Cardiology de peste 15 ani și folosește întrebări cu răspunsuri multiple, cazuri clinice, întrebări în cascadă și alte metode prin care este verificată aplicarea cunoștințelor în situații medicale concrete.

Medicul spune că EECC are proceduri standardizate și mecanisme de control al calității care ar reduce problemele legate de alegerea subiectelor, redactarea baremelor și interpretarea răspunsurilor. În România, examene europene sunt deja recunoscute la Anestezie și Terapie Intensivă, precum și la Radiologie și Imagistică Medicală.

Ideea echivalării examenului european cu proba scrisă a fost analizată încă din 2022, când Alexandru Popescu era președintele Societății Române de Cardiologie. La sondajul realizat atunci au răspuns 113 rezidenți din mai multe centre universitare: 85% au susținut recunoașterea EECC ca echivalent al probei naționale, iar 77% au spus că preferă examenul european.

Disputa privind examenul de specialist rămâne deschisă, în condițiile în care rezidenții cer o soluție înainte ca sesiunea să se încheie, iar cadrele medicale solicită o analiză obiectivă a subiectelor, baremelor și rezultatelor.