În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau, în 2025, niciun loc de muncă și nu urmau studii sau cursuri de formare. Proporția este cu aproape 10 puncte procentuale peste media înregistrată în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), de aproximativ 14%.
Datele apar în raportul „Education at a Glance 2026” și arată dificultățile întâmpinate de o parte dintre tineri după finalizarea școlii. Aceștia nu continuă cu facultatea, dar nici nu reușesc să intre pe piața muncii.
Decalajul față de statele OCDE se observă și în ceea ce privește studiile superioare. Doar aproximativ 19% dintre adulții români cu vârste între 25 și 64 de ani au absolvit o formă de învățământ superior, în timp ce media OCDE ajunge la 43%.
Educația și veniturile
Nivelul de școlarizare se reflectă și în câștiguri. Angajații care nu au absolvit studiile liceale obțin venituri cu 18% mai mici decât media națională.
Există însă și un indicator favorabil pentru tinerii cu studii superioare. Rata șomajului în rândul acestei categorii a coborât de la 6% în 2015 la 3% în 2025, după o reducere înregistrată pe parcursul ultimului deceniu.
Posibila influență a muncii la negru
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, consideră că statisticile ar putea să nu surprindă în totalitate realitatea de pe piața muncii. El susține că o parte importantă dintre tinerii considerați inactivi ar putea lucra fără forme legale.
„Tinerii care nu sunt nici în şcoală – şi şcoala aici nu înseamnă neapărat universitate – şi nu sunt nici prinşi într-o formă de muncă, atenţie, legală, că eu cred că mare parte din ei sunt prinşi într-o formă ilegală, piaţă neagră şi aşa mai departe. Şi acolo cred că trebui să forăm şi să vedem exact ce se întâmplă, pentru că, dacă ne uităm la indicatori, ei sunt într-o mică scădere, dar încă proporţia e foarte mare, este enorm”, a declarat Sorin Costreiu după prezentarea raportului.