Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și candidat la președinția României, este asociat într-un proiect pentru o centrală pe gaze în comuna Berceni, județul Prahova. În paralel, mai multe companii și autorități pregătesc centrale noi sau extinderi ale unor unități existente în Reșița, Giurgiu, Timișoara, Dâmbovița și București.

Proiectele au termene de punere în funcțiune cuprinse între 2027 și 2030, iar unele dintre ele includ sisteme de stocare a energiei sau instalații de cogenerare.

Unde vor apărea centralele

  • Reșița: PPC Producție SRL, parte a grupului grec PPC, pregătește o centrală pe gaze cu o putere instalată de 144,2 MW. Unitatea ar urma să fie conectată la stația de transformare 400/220/110 kV Reșița, administrată de Transelectrica, iar punerea în funcțiune este estimată pentru finalul anului 2030. Compania a obținut avizul tehnic de racordare la finalul lunii iunie 2026.

  • Berceni, Prahova: firma Mandarin Rental SRL dezvoltă o centrală în ciclu combinat de 100 MW, cu termen estimat de operaționalizare la finalul anului 2028. Racordarea este prevăzută în stația de transformare 220/110 kV Teleajen. Societatea a fost înființată în 2023 și are ca obiect principal producția de energie electrică din resurse neregenerabile.

    Potrivit termene.ro, asociații Mandarin Rental SRL sunt George-Ovidiu Doca, cu 40% din capital, Andreea-Mariana Gheorghe, cu 20%, și Mircea Geoană, care deține 20% din toamna anului trecut. Firma a primit avizul tehnic de racordare în iunie 2026.

  • Roata de Jos, Giurgiu: un alt proiect prevede o centrală pe gaze pentru servicii de echilibrare. Avizul tehnic de racordare aprobă o putere totală de peste 50 MW, însă documentația de mediu indică o putere electrică de 20,14 MW și una termică de 12,6 MW, asigurate de motoare Jenbacher.

    Proiectul include și un sistem de stocare a energiei cu o capacitate de 72 MW. „Se va produce energie electrică prin intermediul unei centrale electrice pe gaz pentru servicii de echilibrare, cunoscută și sub numele de centrală de suplimentare a energiei, construită cu scopul de a echilibra cerințele fluctuante de energie electrică în rețeaua de electricitate. (…) Sistemul de stocare stochează energia electrică, pentru a fi utilizată la vârfurile de cerere sau în perioadele de consum crescut”, se arată în documentația citată.

    Inițiatorul este Parc Energetic Roata de Jos SRL, înființată anul trecut și deținută de Stelian Stemate, cu 33%, Mihai Cojocaru și Gabriel Matei, cu câte 25%, precum și Laura Marinescu și Emanuel Marinescu, cu câte 8,5%. Punerea în funcțiune este estimată pentru 2029.

  • Timișoara: Primăria municipiului vrea să instaleze motoare în cogenerare cu o putere totală de 45 MW. Racordarea ar urma să se facă în stația de transformare 110/20/10 kV Fratelia, operată de Rețele Electrice România, iar termenul estimat pentru operaționalizare este 2028.

  • Parcul Industrial Mija, Dâmbovița: compania care administrează parcul industrial solicită o creștere de putere de peste 40 MW pentru centrala sa pe gaze. Cei mai mari acționari ai companiei sunt Quatron International Investment, cu 35,2%, și Consiliul Județean Dâmbovița, cu 34,02%. Punerea în funcțiune a extinderii este estimată pentru primul trimestru al anului viitor.

Nouă unitate în Militari

În București este pregătită o unitate nouă de cogenerare, formată din două centrale cu puteri egale. Proiectul din cartierul Militari ar urma să aibă o capacitate electrică totală de aproape 10 MW și o capacitate termică de 11,7 MW.

Cele două centrale vor fi conectate la sistemul centralizat de termoficare al Capitalei, administrat de Compania Municipală Termoenergetica București SA, precum și la Sistemul Energetic Național. Energia termică, sub formă de agent termic primar – apă caldă cu o temperatură de maximum 95 de grade Celsius –, va fi livrată către Termoenergetica.

Energia electrică ar urma să fie transmisă în sistem prin stația de transformare 110/10 kV Iremoas, operată de Rețele Electrice România. Producția va putea fi valorificată pe piețele administrate de OPCOM și BRM sau prin contracte bilaterale.

Deocamdată, Energogen SRL a obținut avizul tehnic de racordare pentru una dintre cele două centrale, cu termen estimat de punere în funcțiune în 2027. Firma a fost înființată anul trecut, iar asociații menționați în documentație sunt Constantin Bucur, cu 50%, Alexandru Frîncu, cu 25%, și Florin Frîncu, cu 50%.

Constantin Bucur deține, prin compania Vest Energo, singurul CET privat din București. Centrala, construită în 1965 pe platforma industrială cu același nume, a fost privatizată în 1995 și furnizează energie termică pentru cartierele Militari și Drumul Taberei. Unitatea are o putere instalată de aproape 23 MW electrici și peste 53 MW termici.