Rata anuală a inflației a urcat la 6,9% în octombrie 2026, de la 6,6% în septembrie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este a doua lună consecutivă de creștere, iar salariile nete nu au ținut pasul cu scumpirile, ceea ce înseamnă că îți poți cumpăra mai puține produse și servicii cu aceiași bani.
Serviciile au consemnat cele mai mari majorări de preț, cu o creștere anuală de peste 11%. Chiriile au ajuns să coste cu aproximativ 38,5% mai mult decât în urmă cu un an, iar tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au crescut cu aproape 14%.
La mărfurile nealimentare, carburanții au avut un rol important în menținerea presiunilor inflaționiste. Motorina s-a scumpit cu peste 43% într-un an, în timp ce prețul benzinei a crescut cu aproape 33%.
Alimentele au înregistrat, în medie, o majorare anuală de aproximativ 3%. Totuși, unele produse au avut scumpiri mai vizibile, printre acestea numărându-se cafeaua, ouăle și laptele de vacă.
Cauzele și efectele inflației
Adrian Codirlașu, președintele Asociației Profesionale din România, afiliată Organizației Internaționale a Specialiștilor în Investiții și Analiză Financiară CFA Institute, indică două surse principale ale inflației: una structurală și una tranzitorie.
„Sunt doi factori care generează inflația în România. E factorul structural, cel care generează inflație pe termen lung și anume deficitul bugetar. În momentul în care guvernul are deficit și emite o obligațiune, practic tipărește banii și banii tipăriți se duc în inflație. Al doilea factor e cel tranzitoriu și sunt prețurile la energie”, a explicat Adrian Codirlașu.
În condițiile în care inflația rămâne ridicată, o reducere a dobânzii-cheie nu pare apropiată. Codirlașu subliniază și că avansul salariilor nete din ultimul an a fost inferior ratei inflației, astfel că puterea de cumpărare a populației a continuat să scadă.