O stare de rău instalată într-un timp scurt, însoțită de febră, frisoane și dureri musculare, poate indica gripa mai degrabă decât o răceală. Dr. Marius Sava a explicat cum recunoști infecția, ce persoane sunt mai expuse complicațiilor și în ce situații este necesar consultul medical.

Răceala debutează, de obicei, cu semne ușoare, precum nas înfundat, secreții nazale sau usturime în gât. În cazul gripei, simptomele pot apărea într-un interval scurt, iar starea generală se poate deteriora rapid.

Virusurile gripale nu afectează doar nasul și gâtul. Inflamația extinsă din organism poate provoca dureri musculare și articulare puternice, slăbiciune și dificultăți în desfășurarea activităților obișnuite.

„Problema acestui virus este că se înmulțește așa de ușor încât infecția se diseminează foarte ușor în întreg organismul. Până în vârful degetelor, de asta avem dureri musculare, de asta nu mai putem să ne mișcăm, pentru că e inflamație în întreg sistemul”, a explicat medicul.

Simptomele care pot indica gripa

Manifestările diferă de la o persoană la alta, iar lipsa febrei nu exclude această infecție. Doar simptomele nu sunt suficiente în toate cazurile pentru confirmarea diagnosticului, însă printre semnele frecvente se află:

  • febră, uneori ridicată;
  • dureri musculare și articulare;
  • oboseală intensă și senzație de slăbiciune;
  • tuse și durere în gât;
  • cefalee și frisoane.

Gripa poate evolua fără probleme în multe situații, însă unele forme ajung să necesite internare. Dacă suspectezi că ai gripă, este recomandat să discuți cu un medic, mai ales atunci când ai factori de risc sau simptomele se accentuează.

Când simptomele devin alarmante

O temperatură care depășește 39-39,5 grade Celsius, semnele de deshidratare sau o saturație a oxigenului sub 95%, măsurată cu pulsoximetrul, justifică o evaluare medicală. Nu este indicat să aștepți o programare obișnuită dacă apar manifestări severe.

  • dificultăți de respirație;
  • durere în piept;
  • confuzie;
  • deshidratare importantă;
  • febră foarte mare;
  • saturație scăzută a oxigenului.

Și schimbarea tusei trebuie urmărită. Apariția unei expectorații mucopurulente, galben-verzuie, poate ridica suspiciunea unei suprainfecții bacteriene, deși culoarea secrețiilor nu confirmă singură această problemă.

Cine este mai vulnerabil

Riscul unei evoluții severe este mai mare la persoanele de peste 65 de ani, la femeile însărcinate și la pacienții cu anumite boli cronice. Diabetul, insuficiența renală și afecțiunile sau tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot favoriza complicațiile.

La vârste înaintate, gripa se poate răspândi în organism și poate duce inclusiv la pneumonie gripală, uneori cu necesar de îngrijire în terapie intensivă. Din acest motiv, persoanele vulnerabile ar trebui să ia legătura cu medicul încă de la începutul bolii.

Tratamentul se stabilește medical

În formele fără complicații, recuperarea presupune odihnă, consum de lichide și măsuri pentru reducerea simptomelor. Efortul fizic intens ar trebui evitat cât timp manifestările sunt prezente, iar alimentația poate fi adaptată în funcție de toleranță și pofta de mâncare.

În funcție de severitatea bolii și de riscul individual, medicul poate prescrie un antiviral precum oseltamivirul. Acesta are, în general, cele mai bune rezultate atunci când este administrat cât mai repede după debut, dar poate fi recomandat și după 48 de ore în cazul formelor severe sau al pacienților vulnerabili.

Antibioticele nu acționează asupra virusului gripal și nu trebuie luate fără recomandare. Ele pot deveni necesare doar dacă se asociază o infecție bacteriană, iar decizia îi aparține medicului.

Durata și prevenirea transmiterii

Manifestările acute se reduc, de regulă, în câteva zile până la aproximativ o săptămână. Tusea și oboseala pot continua însă mai mult, iar reapariția febrei, agravarea simptomelor sau apariția problemelor de respirație impun un nou consult.

Pentru a limita răspândirea virusului, este bine să eviți colectivitățile cât timp ești bolnav, să aerisești camerele și să respecți regulile de igienă respiratorie. Dacă trebuie să intri în contact cu alte persoane, masca poate reduce riscul de transmitere, iar vaccinarea antigripală rămâne una dintre principalele metode de prevenție, în special pentru categoriile cu risc.

Alimentația și vitaminele

Somnul suficient, hidratarea, mișcarea regulată și o dietă variată susțin sănătatea generală. Legumele, fructele și alimentele care oferă proteine contribuie la aportul de nutrienți necesari organismului.

Vitaminele C și D, zincul și seleniul pot fi obținute prin alimentație. Suplimentele nu vindecă gripa deja instalată și nu înlocuiesc antiviralele atunci când acestea sunt indicate; administrarea lor în doze mari nu garantează prevenirea infecției sau o recuperare mai rapidă.

Dacă există o carență sau o nevoie nutrițională specială, suplimentarea trebuie stabilită în funcție de situația fiecărei persoane. Evoluția gripei trebuie urmărită atent, iar ajutorul medical solicitat imediat când apar semne de alarmă.