Producătorii chinezi își extind rapid prezența pe piața auto din România, iar avantajul lor principal rămâne prețul. Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM, consideră că industria locală are nevoie de stabilitate, reguli previzibile și măsuri care să încurajeze investițiile.

În primele nouă luni din 2026, în România au fost comercializate peste 12.000 de autoturisme chinezești. Volumul este de peste două ori mai mare decât cel înregistrat pe întreg parcursul anului 2025, când s-au vândut aproape 6.000 de astfel de mașini, față de aproximativ 2.200 în 2024.

Mărcile chinezești câștigă teren

În septembrie 2026, automobilele produse de constructori chinezi au reprezentat 17% din vânzările de pe piața românească. Pentru perioada ianuarie-septembrie, principalele mărci după numărul de unități vândute au fost:

  • BYD – 4.173 de mașini;
  • MG – 2.832 de unități;
  • Chery – 2.794 de mașini;
  • Geely – 1.048 de unități;
  • Omoda – 629 de mașini;
  • Jaecoo – 349 de unități.

În total, mărcile chinezești au depășit o cotă de piață de 12% în România. Un exemplu este modelul MG4 Urban, disponibil pentru comandă din iunie 2026 la un preț promoțional de pornire, cu TVA inclus, de 19.900 de euro. Între iulie și septembrie, modelul a primit peste 1.700 de comenzi, potrivit datelor Quantum Auto Max, importatorul oficial MG Motor în România.

Creșterea vânzărilor chinezești se produce în paralel cu diminuarea activității unor producători europeni. La uzina Dacia din Mioveni, producția zilnică a coborât în 2026 la aproximativ 1.000 de automobile, de la o medie de circa 1.300 de unități anul trecut.

Presiunea asupra industriei locale

Industria auto are o contribuție de peste 13% la produsul intern brut al României și asigură direct mai mult de 230.000 de locuri de muncă. Sectorul este susținut și de o rețea formată din peste 600 de furnizori.

România se numără printre producătorii auto importanți ai Europei, prin uzinele Dacia de la Mioveni și Ford de la Craiova. Guvernul a anunțat că intenționează să sprijine fabrica Dacia, însă până acum aceste promisiuni nu au fost urmate de măsuri concrete, potrivit informațiilor prezentate.

Adrian Sandu, care are 25 de ani de experiență în industria auto și conduce secretariatul general al ACAROM din 2004, spune că extinderea mărcilor chinezești este vizibilă atât la nivel european, cât și în România. În același timp, unele mărci și modele locale pierd teren, iar competiția trebuie să se desfășoare în condiții echitabile pentru cumpărători.

„Este evidentă în ultima perioadă o creștere a vânzărilor de vehicule ale unor mărci chinezești pe piața europeană, dar și pe piața din România. Totodată este vizibilă o scădere a pieței auto europene pentru unele mărci și modele locale, astfel că în prezent asistăm la o competiție interesantă. Este extrem de important ca această confruntare să respecte regulile concurențiale europene și astfel să se ofere posibilitatea cumpărătorului de vehicule să beneficieze de cele mai bune condiții și servicii”, a declarat secretarul general al ACAROM.

Ce măsuri sunt cerute la nivel european

Sandu consideră că instituțiile europene trebuie să reducă presiunea asupra constructorilor și să creeze reguli de concurență corecte. El atrage atenția asupra scumpirii materiilor prime și energiei, precum și asupra scăderii pieței de automobile noi.

„Politicile europene trebuie să asigure un climat competițional corect, să relaxeze cât mai repede reglementările și constrângerile impuse sectorului auto european ținând cont de contextul puternic negativ prin care trece industria auto europeană: creșteri de prețuri la materii prime și energie, scăderea pieței de vehicule noi, cu consecințele aferente”, a afirmat Adrian Sandu.

Pentru România, reprezentantul ACAROM pledează pentru o direcție economică și fiscală coerentă, orientată către atragerea capitalului, nu către descurajarea companiilor. El subliniază că stabilitatea politică și predictibilitatea legislației sunt esențiale pentru planurile de dezvoltare ale industriei.

„România are nevoie de stabilitate și de politici economice, fiscale coerente, direcționate spre atragerea investițiilor, nu spre limitarea sau chiar îndepărtarea acestora. Echilibrul, stabilitatea conducerii țării, predictibilitatea măsurilor legislative/fiscale sunt linii roșii de care trebuie să țină seama fiecare politician și guvernant”, a declarat secretarul general al ACAROM.

În opinia sa, reducerea activității unei companii înseamnă venituri fiscale mai mici, pierderea unui loc de muncă și presiuni suplimentare asupra bugetului public. Industria auto românească s-a extins considerabil în ultimul deceniu, iar evoluția sa viitoare depinde de deciziile administrative și politice luate în următorii ani.