Comisia Europeană va analiza dacă o taxă regională pe profiturile excepționale ale companiilor energetice poate reduce presiunea asupra consumatorilor. Propunerea, discutată cu miniștrii de Finanțe reuniți la Luxemburg, apare după solicitările mai multor state membre, în timp ce prețurile la energie și carburanți continuă să crească.

Germania, Portugalia, Spania, Austria, Italia și Polonia i-au cerut Bruxellesului, printr-o scrisoare transmisă la începutul anului, să pregătească o astfel de măsură. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a declarat că rafinăriile și companiile petroliere profită de criză, în timp ce costurile sunt suportate în principal de consumatori.

„Trebuie să analizăm întotdeauna toate opțiunile disponibile”, a declarat comisarul european pentru Climă, Wopke Hoekstra, la sosirea la reuniunea ECOFIN. Oficialul a avertizat însă că o asemenea taxă „nu este o măsură lipsită de complicații”, deoarece mai multe state membre se opun.

O măsură cu precedent dificil

Uniunea Europeană a aplicat deja, în timpul crizei energetice provocate de invazia Rusiei în Ucraina, o limită a veniturilor pentru producătorii de energie electrică considerați „inframarginali”. În această categorie au intrat, printre alții, producătorii din sectorul eolian și fotovoltaic.

Schema trebuia să aducă aproximativ 50 de miliarde de euro, însă veniturile obținute au fost mult mai mici decât estimarea inițială. În plus, măsura a generat acțiuni în instanță cu care instituțiile europene se confruntă în continuare.

Comisia Europeană a transmis că statele membre pot introduce și la nivel național un plafon pentru profiturile excepționale ale companiilor din energie. O decizie comună la nivel european ar trebui însă să țină cont de opoziția unor guverne și de riscul unor noi litigii.

Presiune pe bugetele naționale

Creșterea prețurilor este legată și de perturbarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, după izbucnirea războiului din Iran. Motorina s-a scumpit, iar guvernele celor 27 de state membre caută soluții pentru a proteja gospodăriile și companiile, deși multe bugete naționale sunt deja constrânse.

Italia și Grecia au cerut, de asemenea, mai multă flexibilitate fiscală pentru finanțarea măsurilor de sprijin și pentru contracararea inflației generate de energie. Solicitările au fost respinse de Comisia Europeană.

Premierul italian Giorgia Meloni a cerut ca inflația peste nivelul estimat să fie luată în calcul la evaluarea deficitelor și a eventualelor depășiri ale limitelor de cheltuieli. Roma susține că veniturile fiscale suplimentare provenite din inflație ar trebui utilizate pentru a compensa efectele scumpirii energiei.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat ca măsurile temporare de sprijin pentru gospodării și întreprinderi să nu fie incluse în plafonul european privind creșterea cheltuielilor publice nete.

„Presiunile inflaționiste sunt deja luate în considerare în evaluarea generală a factorilor relevanți pentru respectarea regulilor fiscale de către statele membre. Nu putem introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală”, a declarat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis.

Dombrovskis a avertizat că schimbarea repetată a regulilor ar putea afecta angajamentul comun al statelor membre față de cadrul fiscal european. Comisia consideră că derogările deja aprobate pentru majorarea cheltuielilor de apărare și reducerea dependenței de combustibilii fosili oferă flexibilitatea necesară.

România, printre piețele scumpe

Presiunea se vede și pe piața românească de electricitate. În septembrie, prețul mediu zilnic de pe piața pentru ziua următoare operată de OPCOM a ajuns la 176,14 euro/MWh, cu 16,5% peste nivelul din august și cu 81% mai mult decât în septembrie 2025.

Condițiile meteo mai puțin favorabile și indisponibilizarea centralei nucleare de la Cernavodă au contribuit la creștere. România a ocupat locul al patrulea în clasamentul celor mai scumpe piețe spot din Uniunea Europeană, după Italia, Irlanda și Ungaria.

De la începutul anului, prețul mediu din România a fost de 126 de euro/MWh, menținând țara pe aceeași poziție în clasamentul european. Pe piața pentru ziua următoare se tranzacționează, de regulă, echivalentul a aproximativ o treime din consumul intern.

Scumpirea energiei angro poate ajunge în facturile clienților finali, deoarece furnizorii își recalculează ofertele în funcție de costurile de achiziție. Pe piețele la termen, tranzacțiile pentru energia electrică au depășit 900 de lei/MWh.

Hidroelectrica a justificat prin aceste evoluții majorarea prețului energiei active pentru clienții noi și pentru contractele ajunse la termen, de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh. Compania a precizat că energia în bandă pentru trimestrul al patrulea din 2026 și primul trimestru din 2027 s-a tranzacționat la aproximativ 900 de lei/MWh.

România a încheiat anul 2025 pe locul al patrulea în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din UE, cu o medie zilnică de 108,17 euro/MWh. În 2024, țara ocupase locul al treilea, iar prețul mediu de atunci fusese de 103,5 euro/MWh.

Reducerea prețurilor la energie va fi discutată de liderii europeni la summitul programat săptămâna viitoare la Bruxelles. Opțiunile sunt limitate de dependența Uniunii Europene de state terțe pentru cea mai mare parte a aprovizionării cu combustibili fosili.