Parlamentarii USR Cynthia Păun, Allen Coliban, Aurel Oprinoiu și Adrian Giurgiu au depus un proiect prin care sesizările privind disconfortul olfactiv ar urma să declanșeze investigații de sănătate publică. Inițiativa urmărește să clarifice efectele poluării și ale mirosurilor persistente asupra sănătății populației.

Propunerea modifică OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului și lărgește cadrul în care pot fi pornite verificările. Acestea ar putea începe atât după plângerile locuitorilor, cât și în urma sesizărilor venite din partea autorităților de control în domeniul protecției mediului.

Ce ar trebui să verifice DSP

Proiectul prevede că autoritatea centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, va avea obligația să analizeze factorii de poluare și sursele care provoacă disconfort olfactiv. Evaluarea ar trebui să stabilească inclusiv efectul acestor surse asupra sănătății oamenilor din zonele afectate.

  • investigarea surselor generatoare de mirosuri neplăcute;
  • măsurarea factorilor de poluare indicați în sesizări;
  • evaluarea impactului asupra sănătății și calității vieții;
  • monitorizarea și evaluarea independentă a forajelor și puțurilor de apă din apropierea amplasamentelor reclamate;
  • notificarea autorității de mediu atunci când este confirmată o legătură între disconfortul olfactiv și starea de sănătate a populației.

Cynthia Păun, membră a Comisiei pentru mediu din Senat, a declarat că locuitorii din București și Ilfov au fost nevoiți să țină săptămâni la rând ferestrele închise, în timp ce instituțiile își transmiteau sesizările de la una la alta. „Oamenii din București și Ilfov au trăit săptămâni întregi cu geamurile închise, în timp ce instituțiile statului își trimiteau adrese una alteia fără ca vreuna să dea un răspuns. Cei care poluează au stat liniștiți în spatele acestui ping-pong, iar propunerea noastră îl oprește, pentru că orice sesizare duce la investigație și la măsurători, iar dacă se dovedește că ne îmbolnăvim, autorizația poluatorului poate fi suspendată”, a spus senatoarea.

În opinia inițiatorilor, confirmarea unei legături de cauzalitate ar trebui să determine autoritatea de sănătate să informeze imediat instituția responsabilă de protecția mediului. În funcție de rezultate, autorizația operatorului considerat responsabil ar putea fi suspendată.

Termen pentru metodologia de lucru

Adrian Giurgiu, deputat USR de Mureș și președintele Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, susține că sesizările privind mirosurile toxice trebuie să ducă la verificări concrete, nu doar la schimburi de documente între autorități. „Asta trebuie să se schimbe. Prin această lege, atunci când se trimit sesizări, lucrurile trebuie să intre într-un curs firesc: să se pornească investigații și evaluări obiective, cu rezultate și un răspuns fundamentat”, a afirmat acesta.

În cel mult 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii ar urma să fie redactată metodologia pentru analizarea efectelor disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții. Documentul ar trebui să stabilească modul în care sunt realizate investigațiile și evaluările.

Allen Coliban, membru al Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, leagă inițiativa de situația reclamată de locuitorii din Brașov, care semnalează frecvent emanații provenite de la groapa de gunoi. El afirmă că depozitul ar fi trebuit deja închis în baza unei decizii definitive a instanței și consideră că proiectul completează Legea Mirosurilor din 2020.

„Acest proiect de lege completează Legea Mirosurilor din 2020, declanșând un răspuns instituțional în urma sesizărilor: investigații reale de sănătate publică, susținute de date, care să lămurească impactul mirosurilor reclamate asupra sănătății, oprind activitățile care ne îmbolnăvesc”, a declarat Allen Coliban.

Senatorul Aurel Oprinoiu, unul dintre inițiatori, spune că repetarea reclamațiilor ar trebui să oblige statul să treacă la măsurători și analize verificabile. „Când oamenii reclamă în mod repetat mirosuri insuportabile, statul nu poate răspunde doar cu hârtii și transferuri de responsabilitate între instituții. Sesizarea cetățeanului trebuie să declanșeze o investigație reală, bazată pe măsurători și date obiective, inclusiv asupra efectelor asupra sănătății”, a transmis acesta.