Economiile emergente nu mai pot amâna investițiile în tehnologie și inteligență artificială dacă vor să evite capcana venitului mediu, susține Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. El consideră că informația, algoritmii, proprietatea intelectuală și competențele tehnologice devin principalele surse de valoare în noua economie.
Leonardo Badea descrie această transformare drept trecerea către o „economie binară”, în care valoarea unui produs depinde tot mai puțin de materia fizică sau de cantitatea de muncă folosită pentru realizarea lui. În schimb, contează cunoașterea și tehnologia integrate în acel produs.
Potrivit oficialului BNR, avantajele construite pe salarii mici sau pe accesul la resurse naturale nu pot susține la nesfârșit competitivitatea unei țări. Salariile cresc pe măsură ce economia se dezvoltă, prin procesul de convergență și efectul Balassa-Samuelson, iar diferențele de cost pot fi imitate de alte state.
Un avantaj mai greu de copiat este cel bazat pe inovare, capital uman specializat, tehnologie și proprietate intelectuală. De aceea, economiile avansate încearcă să ocupe zonele cu marje ridicate din lanțurile globale de valoare.
Domeniile care aduc valoare
- cercetare și dezvoltare;
- software și semiconductori;
- biotehnologie și robotică;
- inteligență artificială;
- industria aerospațială;
- tehnologii energetice avansate;
- servicii sofisticate.
În această competiție, nu este suficient ca o țară să producă mai mult. Devine decisiv ce produce, ce tehnologie folosește și câtă cunoaștere este inclusă în bunurile și serviciile sale.
Badea leagă dezvoltarea inteligenței artificiale de productivitatea pe termen lung. Tehnologia, organizarea, competențele, calitatea instituțiilor și inovarea pot ajuta o economie să obțină rezultate mai mari din aceleași resurse, iar AI poate amplifica aceste mecanisme.
Investițiile în cercetare, inovare și educație sunt, în opinia sa, baza unei creșteri economice sustenabile. Efectele lor se pot răspândi în întreaga economie și pot crea un cerc virtuos, prin care statele aflate în proces de convergență ajung la o dezvoltare susținută de surplusul de productivitate.
Trei forme de creștere economică
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția că ritmul de creștere nu este singurul criteriu relevant. Trebuie analizat și dacă prosperitatea creată astăzi mărește capacitatea economiei de a genera prosperitate în anii următori.
- creșterea extractivă consumă multe resurse și produce efecte în principal temporare;
- creșterea sustenabilă urmărește continuitatea și limitarea dezechilibrelor economice, sociale și de mediu;
- creșterea generatoare are un efect multiplicator asupra capacității economiei de a se dezvolta și în viitor.
Ultimul model pune accent pe capacitatea internă a economiei de a produce factorii necesari continuării dezvoltării pe termen mediu și lung. În această logică, o creștere economică solidă nu doar consumă resurse, ci creează condițiile pentru o nouă etapă de prosperitate.
Impactul AI asupra pieței muncii va depinde de viteza și amploarea automatizării. Analiza economică citată de Badea distinge între „displacement effect”, prin care capitalul preia sarcini realizate anterior de oameni, și „reinstatement effect”, asociat apariției unor activități noi în care munca își păstrează avantajul comparativ.
Primul mecanism poate reduce cererea de forță de muncă și ponderea veniturilor salariale în valoarea adăugată. Cel de-al doilea poate susține noi oportunități de angajare, iar efectul final asupra pieței muncii va depinde de importanța relativă a celor două procese.
Relația dintre automatizare și salarii va fi influențată și de ritmul acumulării de capital. Dacă automatizarea avansează lent, investițiile pot menține cererea pentru activitățile realizate de oameni, iar salariile pot continua să crească. Dacă automatizarea se accelerează suficient, forța de muncă poate deveni prea numeroasă în raport cu sarcinile rămase, iar salariile pot începe să scadă înainte de atingerea automatizării complete.
Leonardo Badea consideră că inteligența artificială și robotizarea deschid o nouă etapă istorică, după revoluțiile agricolă, industrială și digitală. Noua frontieră a dezvoltării este legată de inteligență, informație și cunoaștere, într-o economie digitalizată care va evolua într-un ritm diferit de cel cunoscut până acum.