Conflictul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului a determinat mai multe guverne să investească în energie regenerabilă și să reducă risipa de energie. Totuși, dependența economiei mondiale de petrol, gaze și cărbune rămâne puternică, iar efectele asupra schimbărilor climatice sunt încă limitate.

De la începutul războiului, în februarie, peste 30 de guverne au introdus politici pentru diminuarea consumului de combustibili fosili sau pentru creșterea eficienței energetice. În aceeași perioadă, emisiile globale de gaze cu efect de seră au urcat ușor, iar investițiile în energia curată au coborât față de anul precedent.

Pauline Heinrichs, lector în studii despre război la King’s College London, descrie situația drept o confruntare între două modele energetice. „Guvernele încearcă în prezent să împace recunoașterea importanței energiei curate cu sprijinul continuu acordat extinderii combustibililor fosili. Vedem două lumi — una veche și una nouă — coexistând într-o contradicție evidentă”, a spus ea.

Investițiile curate încetinesc

În prima jumătate a lui 2026, finanțările globale pentru proiecte eoliene și solare au fost mai mici decât în aceeași perioadă din 2025, după mai mulți ani de creștere. Datele din Clean Investment Monitor al Rhodium Group arată că cea mai mare parte a scăderii provine din China.

În Statele Unite, Europa și India, unde prețurile petrolului și gazelor afectează mai direct economia, investițiile în energia solară s-au majorat. Finanțările pentru energia eoliană au rămas stabile sau au crescut, potrivit lui Hannah Pitt, director în cadrul Rhodium Group.

În Regatul Unit, instalarea panourilor solare s-a extins considerabil, în timp ce autoritățile analizează și creșterea producției de gaze naturale. Indonezia transformă unele centrale pe motorină în instalații solare, dar își mărește simultan consumul de cărbune pentru industria grea.

Rob Jackson, climatolog la Universitatea Stanford, considera în februarie că speranța unei tranziții rapide către energia regenerabilă internă era „doar o iluzie”, dacă războiul nu devenea unul de lungă durată. Șase luni mai târziu, el spune că nu anticipase că petrolul va rămâne atât de mult timp la valori de peste 90 sau 100 de dolari pe baril.

Ce măsuri au adoptat guvernele

Până la 9 septembrie, 33 de guverne introduseseră politici care încurajează înlocuirea combustibililor fosili cu electricitatea sau reducerea consumului de energie. Printre măsurile adoptate se numără:

  • stimularea vânzărilor de vehicule electrice și dezvoltarea stațiilor de încărcare;
  • extinderea producției de energie regenerabilă;
  • înlocuirea centralelor pe gaz cu pompe de căldură electrice;
  • renovarea locuințelor și a clădirilor comerciale pentru scăderea consumului;
  • electrificarea unor sectoare industriale și de transport.

Țările de Jos, Spania și Regatul Unit aplică toate aceste tipuri de politici. China încearcă să reducă energia consumată de industria grea și promovează electrificarea vehiculelor de mare tonaj.

India și Indonezia încurajează înlocuirea gazului petrolier lichefiat importat, folosit la gătit, cu aparate electrice. Laos a suspendat până la sfârșitul lui 2026 importurile de automobile pe benzină și motorină, pentru a accelera trecerea la vehicule electrice.

Rob Jackson avertizează însă că stimulentele pentru mașini electrice, infrastructura de încărcare și electrificarea economiei vor avea rezultate numai dacă sunt menținute la scară largă. „Avem nevoie de astfel de măsuri ani la rând, chiar decenii, pentru a avea un impact real asupra problemei climatice”, a declarat climatologul.

Emisiile au crescut ușor

Potrivit cercetătorilor de la Climate TRACE, emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut cu 0,2% în primele șase luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Emisiile din transportul rutier au avansat, însă cele din sectorul energetic au scăzut.

Reducerea emisiilor din energie s-a produs în pofida temerilor că problemele de aprovizionare cu petrol și gaze ar putea împinge statele către un consum mai mare de cărbune. Și transportul maritim a generat mai puține emisii, probabil după închiderea Strâmtorii Ormuz.

În același timp, mai multe guverne au redus taxele aplicate combustibililor pentru a limita presiunea asupra consumatorilor. Măsura oferă un sprijin imediat, dar poate încetini trecerea la automobile electrice.

Climate TRACE estimează că politicile pentru vehicule electrice și eficiență energetică au nevoie de timp și de o aplicare suficient de amplă pentru a produce schimbări vizibile. Impactul lor este, deocamdată, prea mic pentru a modifica semnificativ evoluția climatică.

Energia curată reduce costurile

Investițiile realizate după crizele energetice anterioare au redus factura pentru țările care importă combustibili fosili. O analiză a Centre for Research on Energy and Clean Air arată că aceste state au plătit cu aproximativ 330 de miliarde de dolari mai mult decât estimau piețele înainte de război, acesta fiind cel mai amplu șoc susținut asupra prețurilor de la Războiul din Golf din 1990.

Uniunea Europeană, China și India au suportat cele mai mari costuri. În schimb, statele care au investit în energie regenerabilă după crizele precedente au economisit aproximativ 36 de miliarde de dolari în primele cinci luni ale conflictului, deoarece au importat mai puțini combustibili fosili.

China și Japonia au înregistrat cele mai mari economii. Pe următoarele poziții s-au aflat Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Brazilia și India.

Caspian Conran, economist-șef la compania de consultanță Baringa, spune că guvernele caută astfel să se protejeze de instabilitatea geopolitică și de variațiile prețurilor. China se poate baza pe rezervele proprii de cărbune, iar Statele Unite nu se confruntă cu riscul de a rămâne fără gaze naturale produse intern. Europa este mai expusă, deoarece dispune de resurse interne limitate de combustibili fosili. „Pur și simplu nu avem de ales”, afirmă Conran.

Tranziția devine și strategie de securitate

Michael Oppenheimer, profesor de climă și afaceri internaționale la Universitatea Princeton, consideră că este încă prea devreme pentru a separa efectul războiului de celelalte schimbări de pe piețele globale. Totuși, temerea inițială că petrolul din zona Golfului va fi înlocuit rapid cu alți combustibili fosili nu s-a confirmat până acum.

O astfel de evoluție ar fi putut anula progresele obținute prin energia fără emisii de carbon. „În acest moment, se pare că evenimentele s-ar putea dovedi, în ansamblu, favorabile energiei regenerabile”, a scris Oppenheimer.

Samantha Gross, cercetătoare la Brookings Institution, observă că renunțarea la combustibilii fosili este prezentată tot mai mult nu doar ca soluție pentru climă, ci și ca măsură de securitate energetică. „Acest lucru extinde baza de susținere”, spune Gross. „Nu îi atrage doar pe cei preocupați de mediu, ci și pe cei preocupați de securitatea națională.”

Presiune asupra strategiei lui Trump

Președintele Donald Trump susține o politică orientată către combustibilii fosili și critică direcția energiei regenerabile. Războiul din Iran pune însă sub semnul întrebării vulnerabilitățile unei strategii bazate în principal pe petrol și gaze.

„Administrația Trump s-a concentrat foarte mult pe combustibilii fosili, dar de când a început acest conflict trebuie să ne punem întrebarea: este acest lucru benefic pentru combustibilii fosili? Iar, pe scurt, eu chiar nu cred că este”, spune Samantha Gross.

Prețurile ridicate și incertitudinea provocată de conflict determină alte țări să caute alternative la combustibilii fosili. Bilanțul rămâne totuși neclar: războiul a accelerat anumite politici și proiecte de energie curată, însă consumul mondial de petrol, gaze și cărbune rămâne foarte ridicat.

Pentru ca tranziția energetică să aibă un efect semnificativ asupra schimbărilor climatice, măsurile adoptate acum trebuie continuate și extinse în următorii ani și în următoarele decenii.